PE-O ARIPA DE GAND ...

Mi-e gandul fragil si se descoase in fiori. Cuvintele imi construiesc o usoara fericire trecatoare . Am amintiri grele ce mi-au sters culori din jurul sufletului. Am simtit gusturi...dezamagirii, dar si fina aroma de fericire. Am trait inca din copilarie cu lacrimi inocente si cu ochii plini de bucurii marunte, pline de insemnatate. Am intalnit fericire in pragul prapastiei. Ma caut printre momente stropite cu tot felul de trairi…Urc, cobor…pasii mei traverseaza adancuri. N-am calauza…sunt doar faramite din mine care iau foc, emotii ce pleaca, dureri ce persista .Ce de momente ,ce de clipe ...traim intr-o viata !Am trait momente ce s-au terminat ca sa le primeasca pe altele .Am trait iubiri ce nu le-am dezvaluit vreodata. Am trait zambete fragede ce-au gandit doar momentul. Ratam iubiri care exista. Si, in loc sa le inflorim, alegem sa le ofilim.
In suflet ramanem doar cu ceea ce am iubit cu adevarat. Restul…se uita. E ca si cum nu ar fi existat vreodata. Sufletul nu te iarta daca nu il hranesti cu ceea ce are nevoie. Sufletul functioneaza cu misterul acela pe care nu-l intelegi, dar sufletul stie cum sa-l primeasca.
Mi-e gandul tacut, nu vrea sa fie explicat. Capriciile satisfacute sunt trofee. M-am impiedicat de incertitudini, m-am dus la fund pentru o vreme, m-am desprins de fericirea mea masurata in trebuintele mele interioare. A plouat cu tipete inauntrul meu…ce au ramas tainele mele. M-au invaluit dimineti in asternut dincolo de gusturi obisnuite. Diminetile pline de iubire ne raman in suflet in fiecare seara. Din suflet nu se sterge frumosul ce a fost trait.
Respir culori si le imbrac in emotii. Caut baloane cu visuri colorate . Macar atat sa nu mi se interzica! Ascult bucuria…e perfecta asa cum o simt eu.
Am plans si-am ras in toate gandurile mele. Nu stiu, exact, incotro am sa ajung.
Voi vedea maine…ce ganduri or sa ma mai bantuie?