SANT PERSOANE ,DAR PUTINI OAMENI !

Odata am spus ca aspir spre cer. Am fost prinsa intre iad si rai. Undeva la mijloc, unde nu e nici bine, dar nici rau... pe pamant. Dumnezeu a cerut mereu sinceritate, in schimbul unui mare favor: acela de-a fi exact ca noi. Pentru mine, Dumnezeu a fost femeie. M-a creat dupa chipul si asemanarea sa. Uneori in viata realizezi prea tarziu singurele lucruri care conteaza si carora ar trebui sa le dai importanta. Realizezi ca ai propriul Dumnezeu si oricare ar fi numele lui, va sti ce drum trebuie sa alegi. Nimic din ceea ce am trait nu a fost intamplator, nimic din ceea ce viata mi-a refuzat nu a fost inutil. Poate pare greu sa treci peste anumite momente, dar crede-ma, nu esti singur. Nimic din ceea ce faci nu ramane nepedepsit! Nici macar o fapta buna. Daca vei face bine, vei primi rau. Este un schimb avantajos, care nu poate sa te lase sa fii inconjurat doar de zambete. Viata este fara culoare asa. Dupa un timp vei realiza ca oamenii nu se intalnesc la tot pasul. Trebuie sa ii cauti. Sunt multe persoane in jurul tau, insa toti sunt preocupati de ei. Si atat ! Viata cerne firul destinului unora dintre noi...o face dar poate nu la fel de dur .Multe sant persoane ,dar putini sant oameni !