Rochia imi atarna pe un umar dezgolindu-l pe celalalt. Nu ma vazuse de multa vreme ,insa privirea ii trada teama. Ar fi vrut sa se aproprie , sa ma simta... parfumul invaluindu-l intr-o stare de visare din care nu ar fi vrut sa se mai trezeasca. Dar a stat deoparte privindu-ma atent ca si cum timpul nu s-ar fi interpus intre noi. Si ar fi vrut sa ma prinda de mana, sa imii simta fiecare por al pielii cum tremura la atingerea lui. Sa ma privasca in ochi iar eu...sa ii citeasc in ochii lui dorinta. Sa poata sa ma dezbrace de cuvinte si de tot... si in intunericul noptii sa le ascunda macar pentru inca o singura data , trupurile inecate in pacat. Dar timpul, timpul nu sta in loc si secundele au uitat de mult sa sune in acelasi ritm pentru amandoi. Nici noaptea nu mai e la fel ca alta data cand o facea partasa la jocurile noastre. Pana si luna ne priveste facandu-ne semn ca zorii zilei nu ne vor gasi mergand pe acelasi drum.
Si zambetul ii lumina fata. Nu il vazusem de multa vreme insa ochii lui tradau regretele. Ar fi vrut sa plece din orizontul lui, dar pasii nu vroiau sa ii asculte instinctul. A ramas asa...privindu-ma tacut in contemplarea lui. Din cand in cand ochii isi cautau alte directii dar la final tot se intersectau inevitabil. Obrazul drept trada si el nostalgic amintirea ultimului sarut, tradus printr-un picur de tristete. Si ar fi vrut sa alerge, sa ma prinda de mana, dar urmele pasilor m-ar fi tarat astfel in trecut. Si am ramas , privindu-ne tacut..
Si anii atarnau grei in spatele nostru, timpul ne condamna trecutul, iar destinul era judecatorul suprem. Si ranile trec ,dar urmele vor ramane mereu acolo indiferent de vreme. Undeva amintirile isi vor spune mereu cuvantul pentru ca ceea ce nu e menit sa fie uitat ,ne va bantui mereu gandurile.
Pasii lui se apropriau de mine tot mai mult. Cu fiecare urma lasata in spate tesea tot mai multe iluzii in umbra lui. Dar ... s-a orpit sa priveasca inca o data tacerea ,sa fie sigur ca efortul lui de-a ma prinde de mana isi va gasi un inteles. I-am văzut ochii rataciti departe de el, undeva catre un nou orizont, cautand o alta linie de plutire. Si l-amzarit pe El si visul i-a fost spulberat de realitatea din privirea celui se se inalta in dreapta... lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu